|
Cum au fost inceputurile THEOTOP?
In 1990, cand spuneai ca esti de la o firma privata erai un personaj exotic. Nu pot sa spun ca atunci a fost usor. Nu a fost usor nici ulterior, pe parcursul celor 17 ani. Daca nu as fi crezut in viitorul serviciilor de cadastru probabil ca nu as fi continuat. Fara servicii in domeniul cadastrului, in cel topografic, practic nu se poate concepe o societate moderna. Nu se poate niciunde in lume si Romania nu ar fi putut face exceptie de la aceasta regula.
Sloganul nostru, “We are part of the future", vine tocmai din convingerea ca dorim cu adevarat si sper sa si reusim sa facem parte din acest viitor. Cand ne-am gandit la acest slogan am avut in vedere pe de o parte, trecutul acestei profesii care intotdeauna i-a asigurat un viitor si, pe de alta parte, corelarea cu ceea ce am dori noi sa facem la nivelul tehnologiei. Din punctul acesta de vedere este clar ca THEOTOP a reusit de la momentul infiintarii si pana in prezent sa ajunga relativ repede la un nivel de tehnologizare comparabil cu orice companie de specialitate din restul Europei sau a altor tari de pe mapamond. A fost, de altfel, unul dintre obiectivele noastre si tocmai de aceea ne-am stabilit si acest slogan caci trebuie sa fim o parte a viitorului. Nu poti fi o parte a viitorului fara sa folosesti niste instrumente care sa te duca catre acest viitor.
Ce tehnologii foloseati atunci, in anii ’90?
Rigla, rotringul, calcul, calculatorul stiintific de buzunar. De altfel nu ai fi avut ce sa folosesti. Calculatoarele I 102 si M118, erau foarte dificil de achizitionat. Asta a fost realitatea la acel moment, dar nu ne-am multumit cu acea realitate si am incercat intotdeauna sa facem pasi catre viitor si usor-usor lucrurile au prins contur.
Acel viitor pe care il gandeati atunci, pornind de la rotring si calc, iata ca il parcurgem acum. “We are part of the future" isi mentine sensul totusi pentru alt viitor. Privind insa din perspectiva celor 17 ani scursi din 1990 pana in 2007 si integrarea in Uniunea Europeana, cum stau lucrurile atat in tehnologie cat si in organizarea companiei, indeplinirea proiectelor samd?
Ar trebui sa reamintesc ca in geodezie si topografie lucrurile au mers mult mai bine dupa 1990 in zona exercitarii acestei profesii decat in alte domenii. De ce spun asta? Pentru ca totusi profesarea in acest domeniu presupune niste cunostinte temeinice, un minim de dotare pe zona echipamentelor pentru masuratori in teren, procesarea acestora si transpunerea lor pe suport grafic, analogic sau digital. Chestiunea aceasta se produce relativ cu putine resurse comparabil, spre exemplu, cu un inginer metalurg care nu va putea face niciodata metalurgie intr-un apartament de bloc. Din acest punct de vedere, evolutia acestei profesii a avut o dinamica foarte buna. In prezent, tehnologiile folosite de majoritatea firmelor sunt comparabile cu cele din restul Europei, din Occident. Noi am incercat in permanenta sa obtinem acest standard de lucru si compatibilizarea cu tehnologii existente pe plan international. Sigur, nu am rezolvat intotdeauna toate aceste probleme foarte usor pentru ca aceste tehnologii, cu toate avantajele pe care le aduc au si un mare “dezavantaj": costa. Am trecut totusi si peste aceste aspecte si am achizitionat tehnologii noi dar cu eforturi substantiale. Plecand de la dezideratul de a fi racordati la tehnologiile existente pe plan international am facut tot ceea ce ne-a stat in putere pentru a ne alinia la aceste noi tehnologii de proiectare.
Cerintele si competitia sunt prezente in fiecare moment din viata unei companii comerciale. Intotdeauna exista provocari noi pe care trebuie sa le analizezi si sa gasesti solutii de urmat.
Comparativ cu alte state, cum sta Romania la capitolul tehnologizarii companiilor de cadastru si topografie?
Fiind reprezentantul acestei profesii si in Consiliul European al Geometrilor si in Federatia Internationala a Geometrilor am suficiente contacte cu specialisti de peste tot. Imi este clar acum ca suntem pe drumul cel bun. In general firmele din acest domeniu din Romania, si ma refer la firmele semnificative si cu o anumita pondere, nu au probleme din punct de vedere al tehnologizarii, al adoptarii de noi aplicatii pentru proiectare.
Cum v-ati hotarat sa achizitionati aplicatii Autodesk?
Privind achizitia produselor Autodesk sunt doua lucruri importante care au generat decizia de a merge catre ele. Pe de o parte faptul ca sunt niste produse populare, “prietenoase", care au fost puse la dipozitie universitatilor si studentilor. Ei au avut prilejul sa se acomodeze cu aceste aplicatii, lucru ce le foloseste si lor, dar si companiilor care, ulterior, ii angajeaza pe acesti studenti. Al doilea motiv este faptul ca, pentru aceste produse, Autodesk a asigurat in mod direct sau indirect training si suport pentru utilizatori. La decizia de cumparare s-au mai adaugat si niste avantaje financiare, in baza unor protocoluri incheiate intre Autodesk si organizatiile profesionale.
Cum ati lucrat cu GECAD NET?
Colaborarea cu GECAD NET a mers foarte bine din mai multe puncte de vedere: suportul tehnic oferit, ofertele cu care au venit, formula financiara propusa. Apreciem in mod deosebit colaborarea cu GECAD NET sub toate aspectele de care aminteam; nu il privim ca pe un furnizor simplu de software ci ca pe un partener care a incercat si a reusit sa sprijine activitatea de implementare a unor produse noi, de utilizare a lor.
S-a imbunatatit activtatea de proiectare dupa ce ati inceput sa lucrati cu aplicatii specializate?
Ca principiu indiscutabil, utilizarea unei aplicatii noi in flux tehnologic nu poate avea alt rezultat decat imbunatatirea performantei. Sigur, asta s-a intamplat de-a lungul timpului si cu aplicatiile software pe care noi le-am achizitionat, inclusiv cu cele produse de Autodesk. Evident dezvoltarile actuale fata de versiunile mai vechi ale Autocad sunt mai avantajoase pentru utilizatorii de acum, avand in spate si feedback venit dinspre acestia.
Cu cat a crescut randamentul in proiectare de cand folositi aceste aplicatii fata de anii anteriori?
Este un pic dificil sa dau un procent foarte exact, dar as putea spune ca, indiscutabil, comparativ cu anii de inceput, in care constructia unui plan topografic, a unei ridicari se facea prin niste aplicatii artizanale, acum randamentul s-a dublat ori poate chiar s-a triplat. Saltul urias a venit din diferenta dintre metodele incipiente, artizanale, pe care le foloseam pentru proiectare si un produs software stabil, serios. Trecerea la aceste aplicatii a fost un salt uluitor. Dupa aceasta, fiecare noua versiune a adus cu sine o crestere de cateva procente (10-12%), depinzand foarte mult si de tipul de proiect in care am utilizat-o. Este relativ dificil sa stabilesti un procent foarte exact de crestere a randamentului, dar cu certitudine pot sa spun ca daca nu ai modulele actualizate de care vorbeam nu poti ataca proiecte mai complexe. Si asta se traduce in imposibilitatea de a aborda aceste proiecte.
Este important ca produsul sa fie usor de utilizat, sa invatam repede sa il utilizam si la fel de important este sa nu ramana doar un vis nerealizabil, ca o limuzina foarte scumpa pe care o admiri, dar pe care nu poti sa o utilizezi. Aplicatiile pe care ti le doresti trebuie sa fie si din punct de vedere financiar accesibile. Probabil, in viitor, ar trebui gasit un sistem prin care, pana la 2 ani, utilizatorii sa poata achizitiona, intr-o maniera mai relaxata, licentele pentru produsele Autodesk. Astfel, daca numarul de cumparatori creste, creste si numarul de licente vandute, creste capacitatea furnizorului ca, din sumele obtinute, sa poata dezvolta noi aplicatii, sa poata acorda niste bonusuri sub forma de training s.a.m.d. Daca numarul de utilizatori este mic, dezvoltarea devine o problema.
Este foarte important pentru toata lumea, din motive diferite, ca produsul sa fie accesibil, sa se vanda in cat mai multe exemplare, si ambele parti au de castigat. Cand devine greu de accesat, ori nu il mai folosesti, ori il folosesti ilegal.
Interviu cu Valeriu MANOLACHE, Director General la THEOTOP
|